Ok, deci e miercuri dupa-amiaza, afara e soare si eu stau la birou si muncesc din greu (asta am scris-o in caz ca citeste sefu', poate imi mareste salariul).
In aceasi ordine de idei (am observat ca folosesc des cuvantul asta :-??) mie o lene de ma doare (cum spunea un cantec). Continuand ideea, am fost mai devreme un pic afara (Sa fumez o tigara) si mirosea a primvara. SI mi-am amintit despre primaverile trecute. In care abia asteptam caldura, ca sa ies din hibernare si sa pot sa pierd vremea/timpul p'afara. Sa ma bucur! Nu stiu egzact de ce, dar ma bucuram. Simteam ca intorc la viata; ca viata are un nou sens. Ah, amintiri. Pentru ca am terminat tigara, si am intrat in cladire, apoi in lift si intr-un final m-am asezat la calculatorul meu. Pe moment, absolut fiecare particica din mine striga "da-ti-mi copilaria inapoi". Dar starea asta a tinut putin. M-am obisnuit cu ideea...desi mi-e putin greu sa o accept. Parca ieri o "ardeam" aiurea fara vr-un scop anume, culcandu-ma la 6 dimineata si trezindu-ma la 1 dupa-amiaza, si, dintr-o data, ma simt coplesit de responsabilitati, facturi, si vise care implica sisteme de creditare si rate lunare la banca.
Continui ideea si spun: ma bate gandul sa-mi cumpar o masina. Si iar raman uimit: pana mai ieri, mi se parea usor sa-ti cumperi una, acum stau si fac calcule ce implica DAE, comisioane de administrare, s.a.m.d. Pana mai ieri vroiam o uber-mega masina sport cu ditamai motorul si sute de cai. Acum caut una care sa nu consume prea mult si sa-mi asigure confortul si siguranta personala. Stau si ma gandesc:asta inseamna sa te maturizezi? Sa realizezi ca ceea ce visai cand erai copil nu o sa se intample ever? Sa ti se para totul mult mai greu de obtinut decat atunci cand erai copil? Ah, crap, da-ti-mi copilaria inapoi.
Si, in aceasi ordine de idei: Ma mai intalnesc cu amici, care acum freaca bancile fostului meu liceu, prin clasele a 11-a si a 12-a si ii aud:"Vreau sa cresc, vreau sa fiu mare, vreau sa fiu pe banii mei, abia astept sa termin liceul"... wtf?!? Hai sa facem schimb. Pariu ca nu o sa va mai placa asa mult! P'urma imi aduc aminte ca si eu gandeam la fel...sa termin, sa fiu pe banii mei si sa....eh, fuck it. Nu-mi mai place. Nu mai vreau. Am crescut, si-mi pare rau. Acu nu-mi ramane decat sa sper ca cineva va inventa apartul de dat copilaria inapoi
In ALTA ordine de idei: titlul e inspirat de meciul de aseara dintre Man Utd si Europa XI. Imi palce cum suna..."teatrul viselor"...
Well, mai vreau sa scriu cate ceva despre alte subiecte..dar, later...now I have to go back to wrok...